Municipiul Adjud este situat în Câmpia Siretului Inferior, pe interfluviul Siret-Trotuș, la 46 km N de municipiul Focșani (reședință de județ), la o altitudine generală medie de circa 100 m, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi de până la 400 m.
În partea de NV a orașului, în punctul „Movila”, a fost identificată o așezare din Epoca bronzului, aparținând Culturii Monteoru (mileniul II î.Hr.), în cadrul căreia s-au găsit topoare din piatră, o cataramă din cochilie de scoică, fusaiole etc. De asemenea, au fost scoase la iveală vestigiile unei așezări geto-dacice (secolele V-III î.Hr.), precum și un engolpion din bronz cu inscripția în limba greacă „Sfântul Gheorghe” datând din secolele X-XI.
Transformarea Adjudului dintr-o așezare rurală într-o așezare urbană a fost un proces treptat și îndelungat, care a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. În jurul orașului Adjud exista o densă rețea de așezări rurale care a constituit o bază trainică pentru viitorul oraș și un rezervor demografic de primă importanță în vitalizarea vieții urbane.
Astfel, pe parcursul secolului al XIV-lea s-au stabilit aici meșteri specializați în diverse domenii, atrași fiind de rolul de piață locală pe care-l avea Adjudul pentru satele din jur. Străbătând orașele moldovenești Suceava, Pașcani, Roman și Bacău, negustorii ajungeau la Adjud, de unde drumul ducea prin Tecuci la Galați, sau traversând Putna și orașul Focșani se ajungea la Târgoviște, capitala Țării Românești, ori la Brăila, cea mai însemnată piață de comerț pentru pește.
Denumirea orașului este de origine latină — „Aegidius”-, preluată de maghiari sub forma de „Egyed” datorită legăturilor de comerț care se legaseră între zona extracarpatică de răsărit și zonele transilvănene.
Localitatea apare menționată documentar, prima oară, la 9 aprilie 1433, ca punct de vamă, într-un act emis de domnul Moldovei Iliaș (1432-1433, 1435-1442), fiul lui Alexandru cel Bun, domn al Moldovei între 1400-1432. Prin privilegiul comercial acordat de Iliaș se spunea că, la intrarea negustorilor sași în Moldova să se evalueze mărfurile acestora „In oppido nostro Egydhalm” (în orașul nostru Adjud) și să se plătească drept vamă câte patru groși de fiecare marcă, la întoarcerea în Transilvania, aceeași sumă, în același oraș, iar la graniță vama pentru vitele mari ce se vor exporta.
Adjudul este menționat ulterior la 3 iulie 1460, într-un act privilegial emis de domnul Moldovei Ștefan cel Mare (1457-1504). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII.
În timpul campaniei întreprinse de Mihai Viteazul în Moldova în mai 1600, în urma căreia acesta a realizat prima unire politică a celor trei țări române, la Adjud, au făcut joncțiunea două armate ale voievodului, una venind din Țara Românească și alta din Transilvania.
În secolul XVIII, din cauza revărsărilor Siretului, o parte dintre locuitori s-au strămutat la cca 5 km mai la sud, întemeind Adjudul Nou, atestat documentar la 1795, într-un act emis de cancelaria domnului Moldovei Mihai Suțu (1792-1795).
Este ridicat la rang de târg la 20 octombrie 1838, iar după această dată Adjudu Nou apare ca târg sau oraș în recensăminte și statistici din 1839, 1859, 1912.
După Unirea Principatelor, în 1859, printr-o nouă împărțire administrativ-teritorială, Adjudul a devenit reședință de plasă.
Construcția căilor ferate pe valea Siretului, începând cu 1874, cu ramificația de la Adjud la Târgu Ocna (1884), a contribuit masiv la dezvoltarea Adjudului.
Din anul 1950, orașului Adjud i s-a adăugat și fosta comună Burcioaia, iar din 1968 fosta comună Adjudu Vechi și Șișcani.
Declarat municipiu la 28 noiembrie 2000, Adjudul avea 16.045 locuit ori la recensământul populației și al locuințelor din anul 2011.
Dintre monumentele și obiectivele de interes cultural și turistic din Adjud sunt de amintit bisericile cu hramurile ”Sfântul Nicolae” (secolul XVIII) și ”Adormirea Maicii Domnului” (secolul XIX), clădirea Primăriei (începutul secolului XX), Muzeul municipal (înființat în anul 1960).
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.