Suprafața: 4.857 kmp; Numărul municipiilor și orașelor: 5, din care două municipii: Focșani și Adjud; Numărul comunelor: 68; Numărul satelor: 331.
Județul Vrancea se află în zona sud-est a României, la curbura Carpaților Orientali. Vrancea se învecinează cu județele Vaslui, la nord-est, Galați, la est, Brăila, la sud-est județul, Buzău, la sud, Covasna, la vest, și Bacău, la nord.
Teritoriul județului ocupă 2% din suprafața totală a țării.
Conform Recensământului din 2011, populația stabilă a județului numără 340.310 persoane. În municipii și orașe trăiesc 123.059 persoane, reprezentând 36% din totalul populației stabile. Populația stabilă a localităților urbane este următoarea: municipiul Focșani 79.315 persoane, municipiul Adjud 16.045, Mărășești 10.671, Odobești 9.364 și Panciu 7.664 persoane. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 320.672 persoane, dintre care s-au declarat români 308.390 persoane (96%), romi 11.966 (3,7%), iar restul de alte etnii.
Formele de relief ale județului Vrancea seamănă cu niște trepte uriașe, care coboară de la vest spre est, cuprinzând Munții Vrancei, cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa, Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud-est de Câmpia Râmnicului. Prima treaptă este constituită de Munții Vrancei, alcătuiți din culmi și masive cu înălțimi de la 960 m la 1.875 m (Vârful Goru). Următoarea treaptă este reprezentată de culmile deluroase, cu altitudini de la 350 m până la 1.000 m, iar a treia treaptă de câmpie, ca o platformă întinsă până la cursurile de apă Siret, Trotuș și Râmnic.
În zona Vrancea se află regiunea seismică cea mai activă din România, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia, unde funcționează o stație seismică modernă. Originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergență între mai multe blocuri tectonice, sub-plăci, influențate de mișcările unor plăci tectonice cu caracter continental. Specialiștii afirmă că în zona de contact a mai multor microplăci tectonice convergente la Curbura Carpaților se generează tensiuni. Cele mai multe cupremure din zonă, sunt imperceptibile, având, în medie o frecvență de două pe zi, iar anual se produc doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5, care sunt uneori resimțite în orașele mari din sudul și estul țării, dar fără urmări. Uneori se mai produc și cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Richter.
O importantă resursă a județului o reprezintă pădurea, care ocupă aproximativ 38% din teritoriul județului. Viile pe rod ocupă 6% din suprafața județului și aproximativ 11% din suprafața viilor pe rod din România, județul Vrancea având cea mai întinsă zonă viticolă din țară, renumite fiind vinurile de Odobești, Cotești, Panciu, Jariștea.
În economia județului predomină industria, în cadrul căreia un loc important îl ocupă ramura ușoară. Industria de prelucrare a lemnului, cea a vinificației, precum și industria alimentară de prelucrarea cărnii și laptelui reprezintă segmente importante.
În județul Vrancea sunt delimitate 23 de arii protejate de interes național (rezervații naturale), excepție făcând Parcul Natural Putna Vrancea. Județul Vrancea contribuie la rețeaua comunitară Natura 2000 cu patru Arii de Protecție Specială Avifaunistică, precum și 15 Situri de Importanță Comunitară, localizate în totalitate sau parțial pe teritoriul județului. Potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, teritoriul județului se caracterizează prin prezența unor areale cu habitate forestiere compacte, inaccesibile, ideale pentru carnivorele mari, Vrancea fiind al doilea areal din țară ca densitate a exemplarelor de lup, râs, urs. În plus, zonele Măgura Odobeștilor, Lunca Siretului Inferior și a Subcarpaților Vrancei reprezintă areale de mare însemnătate pentru avifaună.
Zona naturală cu cea mai mare întindere este Parcul Natural Putna Vrancea, ce acoperă în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud-vest masivele Mordanu și Goru. ‘Focul Viu’ de la Andrieșu de Jos este o rezervație geologică pe cursul superior al râului Milcov, ce constă în emanații de gaze naturale care țâșnesc prin crăpăturile scoarței terestre și apoi se aprind, formând flăcări de 30-50 cm înălțime. Pădurea Cenaru — Andrieșul de Jos este o rezervație forestieră cu exemplare gigantice de fag, brad și tisa. Rezervația Reghiu Scruntaru, cu unele porțiuni ce au aspectul unei cetăți medievale în ruină, impresionează prin cascade numeroase, bogăția floristică și peisajul impresionant.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.